Mierea de mană și mierea polifloră montană din județul Suceava au proprietăți similare sau mai bune decât mierea de manuka. Aceasta este concluzia la care au ajuns dr. biolog Liliana Luca, dr. ing. Daniela Pauliuc, dr. ing. Florin Ursachi și prof. univ. dr. ing. Mircea Oroian, cercetători din cadrul Universității „Ștefan cel Mare” din Suceava. Echipa coordonată de prof. univ. dr. ing. Mircea Oroian, decanul Facultății de Inginerie Alimentară de la USV, a elaborat un studiu privind calitățile mierii de mană și ale celei poliflore din zona montană a Bucovinei, în comparație cu celebra miere de manuka, produsă în Noua Zeelandă.
Mierea de mană este, spun specialiștii, un tip special de miere, care nu este produsă din nectarul florilor, ci din seva copacilor precum bradul, stejarul, fagul sau arțarul și din excrețiile dulci ale afidelor și ale altor insecte care se hrănesc cu seva arborilor. Aceasta are o culoare mai închisă, o consistență mai densă și un gust ușor caramelizat, cu note de rășină sau lemn. De cealaltă parte, mierea polifloră este obținută din nectarul florilor, iar diversitatea plantelor medicinale din zonele de munte îi conferă proprietăți terapeutice.
Probele de miere au fost procurate de la apicultori din județul Suceava care duc stupii în zona montană și au fost analizate în Laboratorul de Depistare a Falsurilor din cadrul USV. Cei patru cercetători au evidențiat faptul că ambele tipuri de miere au corespuns din punct de vedere fizico-chimic și microbiologic cu normele legislației naționale și celei europene.
Calitatea mierii produse în Suceava a fost comparată cu trei tipuri de miere de manuka (MGO100, MGO250 și MGO550). Astfel, probele au fost testate pentru activitatea lor inhibitoare, dar și bactericidă, împotriva a patru tulpini de bacterii patogene pentru om (Staphylococcus aureus, Salmonella enterica serovar Typhimurium, Pseudomonas aeruginosa și Escherichia coli). „În funcție de tipul bacteriei, s-a dovedit că toate probele de miere de mană analizate au avut o activitate bactericidă mult mai mare decât mierea manuka 100 și manuka 250, iar peste 60% dintre probe au prezentat o acțiune mai mare decât mierea manuka 550. În ceea ce privește mierea polifloră de munte, rezultatele cercetărilor au arătat că și aceasta a prezentat o activitate bactericidă și inhibitoare mult mai mare decât mierea de manuka. Astfel, 35% din totalul probelor de miere polifloră analizate au prezentat o activitate bactericidă mai mare decât mierea manuka 550, iar 79% din totalul probelor poliflore au avut o activitate bactericidă mai mare decât mierea Manuka 250 și 100”, explică cercetătorii suceveni.
Mai mult, produsele au fost testate pentru eficiența lor și în comparație cu câteva antibiotice, precum gentamicină, ciprofloxacină, ceftriaxonă, tetraciclină, cefuroxim, piperacilină / tazobactam și amoxicilină / acid clavulanic. Rezultatele cercetărilor au arătat că mierea de mană are un efect antibacterian apropiat sau similar cu cel al antibioticelor asupra bacteriilor luate în studiu. Astfel, 89% dintre probele de miere de mană au avut o activitate antibacteriană similară cu cea a antibioticelor testate pentru Staphylococcus aureus, 37% au avut o activitate similară cu cea a antibioticelor testate pentru Salmonella, iar 58% din totalul probelor de mană au avut o activitate similară cu a antibioticelor testate pentru Pseudomonas aeruginosa. Probele de miere polifloră au arătat, de asemenea, o activitate antibacteriană similară sau apropiată de cea a antibioticelor testate pentru agenții patogeni luați în studiu.
Echipa de cercetători mulțumește tuturor apicultorilor care au furnizat mierea pentru elaborarea cercetărilor, Asociației „Gustă din Bucovina” și Direcției pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală Suceava.
Studiul realizat de cei patru cercetători a fost publicat în Scientific reports, a cincea cea mai citată publicație științifică la nivel mondial și poate fi accesat aici: https://rdcu.be/d8IfV.
