
Muzeul Național al Bucovinei, în colaborare cu Muzeul Național al Banatului și Fundația Oravitzan, organizează joi, 12 septembrie 2024, începând cu ora 14:30, vernisajul expoziției „Cărările Luminii”, care cuprinde lucrări ale maestrului Silviu Oravitzan.
„Vă propunem un exercițiu de admirație, explorând opere care dezvăluie conexiunile profunde dintre tradiția bizantină și contemporaneitate. Lucrările surprind și conțin în sine Lumina – universală, culturală, religioasă”, transmit reprezentanții Muzeului Bucovinei.
Expoziția va fi găzduită de Muzeul de Istorie din Suceava și va fi deschisă în perioada 12 septembrie -3 noiembrie 2024. Vernisajul va fi prezentat de criticul de artă Maria Silvia Bilașevschi.
Silviu Oravitzan este un artist prestigios, ale cărui lucrări au fost expuse în zeci de expoziții internaționale, organizate în locații din New York, Paris, Viena, Marsilia, și naționale, găzduite de inftituții ca Muzeul Țăranului Român, Muzeul de Artă Timișoara, Muzeul de Artă Cluj-Napoca.
„Ar trebui spus că numele lui Silviu Oravitzan este legat de o premieră absolută în raporturile dintre Biserica Apuseană și Biserica Ortodoxă din Răsărit: din inițiativa Mitropolitului Bartolomeu Anania, „decorarea” bisericii Schimbarea la Față din Cluj a fost concepută de artistul timișorean în tandem cu artistul sloven Marko Ivan Rupnik, autorul mozaicului capelei private a Papei Ioan Paul al II-lea.
Iar atunci când ai privilegiul să pătrunzi, prin intermediul camerei de filmat, în intimitatea casei celebrului dirijor de talie internațională Sergiu Celibidache și observi câteva lucrări ale lui Oravitzan ce decorează ambientul, înțelegi și mai bine de ce Maestrul Celibidache a scris în cartea de onoare a unei expoziții Oravitzan din Paris: „Dumneata ești cel mai român dintre noi”.
Dincolo de profundele implicații spirituale și artistice, întâlnirea cu viziunea simbolică a lui Silviu Oravitzan înseamnă și o punte, peste vremuri, între Banat și Bucovina, spații culturale în care geometria așezării chibzuite se oglindește în clara geometrie interioară a unor străvechi tâlcuri și noime.’’, declară profesorul, jurnalistul și scriitorul Marcel Tolcea.
