Muzeul Național al Bucovinei organizează sâmbătă, 18 martie 2023, începând cu ora 14:00, la Muzeul de Istorie din Suceava, lansarea volumului „Putea să fie altcumva. O istorie subiectivă a justiției după 1990”, în prezența autorului, Daniel Morar.
Cartea, un instrument util oricui dorește să înțeleagă zbaterea sistemului de justiție postdecembrist, propune studiul perioadei 1990-2022. Intrarea la eveniment va fi liberă, iar după prezentare autorul va susține o sesiune de autografe.
Volumul a fos publicat de Editura Humanitas la sfârșitul anului 2022 și este considerat unul dintre cele mai importante titluri, deopotrivă, pentru cei care activează în sistemul juridic românesc, pentru istoricii contemporaneiști și pentru publicul larg. „Lucrarea, autobiografică, este în primul rând un tablou al provocărilor cu care a avut de-a face justiția postdecembristă românească dintre anii 1990-2022, autorul fiind în toată această perioadă implicat în multe dintre cele mai mediatizate dosare economice, financiare și de corupție din România”, transmit reprezentanții Muzeului Național al Bucovinei.
Daniel Morar, creatorul de facto al Direcției Naționale Anticorupție, a fost Procuror Șef al acestei instituții timp de peste șapte ani (în perioada august 2005 – octombrie 2012), apoi, pentru o scurtă perioadă, Prim Adjunct (delegat) al Procurorului General al României, pentru ca din 9 iunie 2013 să devină judecător al Curții Constituționale.
Volumul se împarte în trei mari părți:
- justiția până în 2005, cu provocările inerente anilor de după Revoluția Română (de la dosarele legate de activități privitoare la jocurile piramidale, până la primele dosare de evaziune fiscală – domeniu nou în România acelor ani),
- perioada în care autorul a activat ca Procuror Șef al DNA (principalele dosare de mare corupție, reacția sistemului politic și blocajele provocate de acesta în diversele anchete) și
- activitatea autorului ca judecător constituțional (respectiv rolul pe care acesta l-a avut pentru intrarea în parametrii constituționali a diverselor propuneri legislative și a unor instituții românești, toate foarte importante pentru separația puterilor statului, libertatea cetățeanului și pentru funcționarea statului democratic în ansamblul său).
Autorul atinge o serie de puncte sensibile ale sistemului de justiție românesc și internațional, ale fraudelor economice și corupției din România, precum și a rezistenței sistemului politic la evidențele din dosarele de mare corupție și, într-un sens mai larg, la gestionarea puterii într-un stat democratic. Se realizează o radiografie destul de obiectivă a evoluției societății românești în ansamblul ei, dintre anii 1990-2022.