Pe 1 aprilie 1941, trupele sovietice au executat fără milă un număr de aproximativ 3.000 de civili români, locuitori de pe Valea Siretului, care încercau, rostind pe drum cântece patriotice, religioase și rugăciuni, cu prapuri, steaguri ale României, icoane și cruci, să se retragă din Bucovina de Nord, anexată de ruși, în teritoriile noastre.
Românii știau că pentru germani și polonezi se deschiseseră granițele, aspect ce le-a dat curaj. Astfel, pe 1 aprilie 1941, într-o zi de Paști, bucovineni proveniți din 43 de localități ale Văii Siretului s-au adunat pentru a-și manifesta solemn dorința de repatriere.
Coloana românilor se întindea pe doi kilometri, iar aceștia erau convinși că nu vor mai fi opriți de grăniceri. Drumul ducea printr-o zonă împădurită, iar la ieșirea din aceasta, la Fântâna Albă (aprox. 3 km de graniță), s-au întâlnit cu grănicerii, care le-au cerut să se oprească.
Cei peste 3000 de români au ignorat avertismentul. Grănicerii au deschis focul mitralierelor și au început să îi „secere” pe români. Numărul morților nu va putea fi stabilit cu exactitate niciodată, dar se presupune că au murit peste 2000 de români la Fântâna Albă.
Autoritățile sovietice au încercat să șteargă amintirea celor uciși și să facă uitate atrocitățile comise, plantând chiar o pădure de molizi peste gropile comune săpate la Fântâna Albă.
În 2014, jurnalista Lucia Hossu Longin a realizat, pentru TVR, filmul documentar „Masacrul de la Fîntîna Albă – 1 aprilie 1941”, care poate fi urmărit aici:
