De Ziua Culturii Naționale, împărtășim cu dumneavoastră un material inedit, semnat de Simona Veghinaș, menit să ne amintească de poetul Mihai Eminescu, născut la data de 15 ianuarie 1850.
Da, Eminescu nu poate muri…
Pentru că nu pot muri iubirea, dorul, dragostea de țară, nu poate muri omul căutător de adevăruri, de acel „absolut” neînțeles pe care îl cânta poetul, nu poate muri omul căutător și descoperitor de sine, nu pot muri „râul, ramul, tot ce mișcă-n țara asta” și nu poate muri un popor al cărui suflet va rămâne viu și trăitor atâta timp cât va exista pământul…
Iar noi nu avem cum să îl lăsăm sa moară, căci trăim prin el iar el trăiește prin noi…
Ziua de 15 ianuarie, zi în care îl sărbătorim pe marele poet, să continue să rămână o zi de suflet pentru toți românii.
Păstrând în suflet multe din poeziile sale, am scris și eu una.
EMINESCU
Mi-e dor, mi-e dor de Eminescu
Mi-e dor de plopii fără soț,
Mi-e dor de sara de pe dealuri
În care ne-am ascuns cu toți…
Mi-e dor de acea Românie
Cântată în poezia lui,
Mi-e dor de Baiazid și Mircea,
Mi-e dor de alți eroi ai neamului.
Refren: Eminescu, Eminescu
Tu ești și țară și popor
Eminescu, Eminescu
De veșnicie creator!
Mi-e dor de legănări de codru
Și de cutreierat păduri,
Mi-e dor de steaua ce răsare
Și de-al izvoarelor susur.
Mi-e-atât de dor de Eminescu
Și de luceafărul din el,
Mi-e dor și de acea iubire
Cântată de un menestrel.
Refren: Eminescu, Eminescu
Tu ești și țară și popor
Eminescu, Eminescu
De veșnicie creator!
Căci Eminescu va rămâne
Poetul nepereche creator,
Un ziditor de nemurire,
De care ne va fi tot dor.
Eminescu, Eminescu…
Aceste versuri au fost puse și pe muzică, de către Simona Veghinaș. Iată rezultatul:
