Astăzi, Vlad Florin Tudosă a vorbit în rubrica PASAJ EUROPEAN, despre Parlamentul European.
Când auziți discuții despre politică, cel mai adesea sunt menționați oameni: prim-ministrul țării voastre, de exemplu, sau un lider al opoziției. Aceasta se datorează faptului că oamenii sunt cei care adoptă decizii și elaborează politici. Același lucru este valabil și în cazul UE. Instituțiile europene nu sunt altceva decât foruri în cadrul cărora politicieni din toate țările UE se pot reuni pentru a colabora și a avansa împreună către rezultate concrete. Să examinăm instituțiile în cadrul cărora se adoptă majoritatea deciziilor.
Parlamentul European este vocea cetățenilor. El reprezintă cetățenii țărilor UE, iar membrii săi sunt aleși în mod direct de acești cetățeni, o dată la 5 ani. Următoarele alegeri europene vor avea loc în primăvara anului 2019. Dreptul de vot se acordă la vârsta de 18 ani în toate țările UE, cu excepția Austriei, unde se poate vota începând de la vârsta de 16 ani, și a Greciei, unde se poate vota începând de la 17 ani.
Principalele reuniuni ale Parlamentului, cunoscute și sub denumirea de „ședințe plenare“, au loc la Strasbourg (Franța), de 12 ori pe an, și la Bruxelles (Belgia), de cinci ori pe an.
Parlamentul are 751 de membri din toate țările UE. În funcție de imensiune, țările mai mari au mai mulți membri decât țările mici. De exemplu, Germania, care are cea mai mare populație dintre țările UE, are 96 de membri, în vreme ce Cipru, Estonia, Luxemburg și Malta au câte 6 membri fiecare. Membrii cu opinii politice similare lucrează împreună în cadrul unor grupuri politice. Aceste grupuri nu se formează pe baza naționalității.
Parlamentul adoptă decizii privind legile europene, împreună cu Consiliul. Dacă Parlamentul și Consiliul nu reușesc să se pună de acord asupra unui act legislativ, nu va exista o lege nouă. Parlamentul alege președintele Comisiei Europene și aprobă cei 28 de membri ai Comisiei, în calitate de organ colegial. În plus, Parlamentul adoptă bugetul Uniunii Europene.
